Totul a pornit de la câteva imagini cu balcoane hispanice pline de flori, găsite întâmplător în timpul căutărilor unui decor pentru balconul casei părinților mei. Mi-am dorit să înțeleg de ce, în alte culturi, un simplu balcon devine o scenă a vieții și un loc de întâlnire. Așa am descoperit farmecul și semnificația lui profundă.

Bineînțeles, acest lucru mi-a stârnit curiozitatea și am început să intru în detalii despre balcoanele hispanice și ce impact au ele asupra populației și modului de trai.

POVESTEA BALCONULUI. ÎNTRE INTIMITATE ŞI LUME

În primul rând, balconul este una din caracteristicile cele mai emblematice și reprezentative ale arhitecturii spaniole. Încă din antichitate, spațiile deschise permiteau aerisirea casei și împrospătarea acesteia cu aer curat, având astfel rol de ventilare a locuinței.

Ulterior, balconul a început să aibă și alte atribuții importante . Casele in stil gotic dețineau aceste balcoane pentru “a permite locuitorilor săi, în special femeilor, să observe viața din stradă dintr-un loc elevat si protejat. Asta se datora normelor sociale ce îngrădeau mobilitatea femeilor, iar balconul a devenit o soluție practică pentru a menține contactul vizual cu lumea exterioară, fără a ieși din casa.“(Sursa:https://hogateca.com/la-historia-y-evolucion-del-balcon-espanol-en-la-arquitectura)

Încă din anii 1500-1600, balcoanele au preluat un rol foarte important in viața urbană. Decorul și mărimea balconului unei case reflectau poziția în ierarhia socială a proprietarului, a cărui bogăție din interior se extindea în exterior. În plus, “balcoanele s-au transformat într-un element esențial din viața socială, permițând nobililor să asiste la evenimentele care se petreceau în stradă, fără a fi nevoie să se alăture plebei”. (Sursa: www.revivemadrid.com – Balcones de Madrid-Testigos de la historia)

Din confortul privat, participau la toate evenimentele solemne, defilări militare, procesiuni religioase sau chiar la petrecerile ce aveau loc în stradă, fără a fi nevoie sa se alăture mulțimii. Practic, balconul unea lumea de afară cu intimitatea casei. Are o funcție socială aproape identică cu banca de la poartă din satele românești (articol în spaniolă), ambele fiind spații aflate la granița dintre intimitatea familiei și viața publică a comunității. Ba chiar, în articolul “Balcones que enamoran” publicat pe https://correodelsur.com, se afirmă că balcoanele reprezentau actualele rețele de socializare, în care ieșeai și aflai ce se întâmplă pe străzi, mai ales în timpul evenimentelor.

În studiul “Reflexiones de la historia y el patrimonio sobre los balcones del centro historico de Bogota”, efectuat de Nereyda Esther Comas Chaparro, chiar se prezenta obligația proprietarilor locuințelor din Plaza Mayor de Madrid, de a pune la dispoziție și a ceda balcoanele locuințelor sale către autorități, pe perioada petrecerilor sau evenimentelor importante din oraș. Această obligație avea ca scop utilizarea balcoanelor de către persoanele cu putere economică sau politică din cadrul societății.

CÂND ARTA COBOARǍ PE BALCON

Odată înțeleasă semnificația istorică, putem descoperi și frumusețea modului în care oamenii dau viață acestor spații.

Decorul balcoanelor a fost important pe parcursul istoriei. Inițial, în afară de scopul înfrumusețării, cu ajutorul unui decor puteai să îți dai seama de ierarhia socială a proprietarului, de puterea economica a acestuia, de funcția pe care o deținea în societate.

Ulterior, decorul a început să devină obligatoriu pe perioadele de evenimente, mai ales pe străzile în care treceau procesiunile sau în care aveau loc petrecerile. “Fațadele se îmbrăcau cu mătăsuri fine care curgeau de la balcoane și ferestre, unde, de asemenea, se puneau lumânări, flori chiar și tablouri, totul pentru a înfrumuseța orașul”, “Consiliul municipal ordona să se pună lumânări în balcoanele caselor din jurul consiliului, caselor pe unde urma să treacă procesiunile, la fel și în cele din piață” (Sursa: Studiul Reflexiones de la historia y el patrimonio sobre los balcones del centro historico de Bogota).

În cultura hispanică, decorarea balconului e mai mult decât estetică – e un gest de bucurie, o formă de a aduce natura și arta în viața de zi cu zi. În epoca actuală, balconul reprezintă locul de adunare a familiei, unde poveștile și trăirile de peste zi sunt exprimate, un refugiu de liniște si aer curat, “un mic univers unde soarele, briza si emoțiile zilnice se încrucișează. Unde viața ia o pauză, unde natura intră în dialog cu cultura”. (sursa: Spanish.itimes.com).

Din păcate, în țara noastră, foarte rar sunt întâlnite balcoane decorate, ba chiar, majoritatea balcoanelor din blocuri sunt complet închise, fără a oferi spațiu de recreere în mijlocul naturii.

Când eram copil, majoritatea balcoanelor erau deschise si aveau rol de aerisire a casei si de depozitare a lucrurilor, în special iarna, când era folosit pe post de cămară. Nu îmi aduc aminte să fi întâlnit un balcon folosit ca spațiu de recreere, în cultura românească nefiind considerat balconul ca un element important de socializare. Este adevărat că România nu a avut o clima cu ierni blânde, care ar permite folosirea acestor spații în acest scop. Ulterior, pe măsură ce societatea s-a dezvoltat, balcoanele au fost îmbrăcate si închise, unele fiind o continuare a spațiului intern din locuință.

“A adăuga flori curgătoare unui balcon tradițional latinoamerican nu este doar o decizie estetică, este un act de conexiune culturală. Este o formă de a aduce un omagiu rădăcinilor noastre, pasiunii noastre pentru viață și pentru arta de a trăi cu natura”. Acest fragment a reușit cumva să mă inspire, sa trezească un semn de întrebare, sa mă facă să gândesc: oare de ce noi, românii, nu profităm mai mult de existența acestor spații? Totuși, am început să observ, izolat, poate în blocurile noi construite, balcoane amenajate și decorate sub diverse forme, utilizate probabil ca locuri de recreere. Cumva, încep să cred, că preluăm și noi aceste idei din cultura hispanică.

În anumite orașe, balcoanele reprezintă o legătură importantă între artă și cultură, fiind elemente reprezentative ale orașului, decorate cu elemente artistice. De exemplu, balcoanele din orașul Quito (capitala Ecuadorului) sunt înfrumusețate cu opere de artă create de artiștii locali, cum ar fi: sculpturi sau reliefuri executate în diferite tipuri de materiale, picturile cu culori vii, considerate ca fiind o formă de artă tipică orașului, plante și flori utilizate pentru înfrumusețarea spațiului. Quito se mândrește cu ambientul vesel și colorat, principala formă de exprimare a artei și a culturii orașului, fiind balconul.

Într-un articol publicat pe www.spanish.itimes.com, în care se prezintă florile ca ornamente importante în cultura latinoamericană, și balconul este văzut ca “un loc unde viața înflorește sub forma de culori, arome și povești împărtășite. De la străzile împietrite din Oaxaca până la edificiile coloniale din Cartagena, balcoanele sunt scenariul perfect pentru eleganța naturală a florilor curgătoare” (Sursa: www.spanish.itimes.com, “El susuro fragante del jazmin en casa).

Practic, alegerea florilor ca elemente artistice într-un decor, denotă pasiunea pentru naturǎ, iubirea pentru culori și arome, și dorința de a fi înconjurat de viață si suflet, de a permite ca toate acestea sǎ te descrie ca persoanǎ. “A pune un coş de flori în balcon, este o formǎ de conectare cu o moștenire ancestralǎ care înțelege frumusețea ca ceva sfânt”.

CÂND FRUMUSEȚEA DEVINE TRADIȚIE

Ceea ce a început ca o formă de decorare s-a transformat într-un adevărat act comunitar. În orașul Quito, este implementat festivalul balcoanelor, care se sărbătorește anual în luna septembrie. În această perioadă, locuitorii își împodobesc balcoanele cu flori, plante si ornamente, creând un spectacol colorat in întreg orașul.

De asemenea, în ultimii ani, în perioada primăverii, se organizează multe concursuri de balcoane şi grădini în multe locuri din geografia spaniolă. “Concursurile de înfrumusețare a balcoanelor contribuie la o îmbunătățire a esteticii străzilor și a calității ambientale datorită plantelor folosite. În același timp, aceste evenimente creează o atmosferă plăcută în aer liber ce încurajează şi participarea vecinilor”. (Sursa: https://www.terraceate.com concursos-balcones-patios-decorados).

Jurații concursului urmăresc și punctează aspecte precum originalitatea și combinarea plantelor vii, calitatea ornamentală, precum și mărimea decorului. De asemenea, se urmăresc și aspecte precum conservarea și întreținerea balconului, varietatea, calitatea și rezistența floristică, accesoriile folosite în decor, precum jardinierele și ghivecele.

Aceste concursuri au ca scop îmbogățirea estetică a orașului, atragerea turiștilor pentru a observa și vizita localitatea, crearea de legături de colaborare între vecini pentru participarea la eveniment, inspira comunitatea sǎ se implice în activitatea de înfrumusețare, încurajează participanții sǎ își arate creativitatea, de asemenea. Exemple de astfel de concursuri sunt: concursul de balcoane înflorite din Siguenza, petrecerea curților din Cordoba, concursul de curți din Toledo.

(Concursul de balcoane din Cordoba)

Un astfel de concurs a fost organizat si in București, in anul 2017, denumit “Cea mai frumoasa fațadă”, ce a avut 3 secțiuni. A avut ca scop stimularea cetățenilor de a aranja balcoanele, fațadele sau grădinile, pentru a îmbunătăți si înfrumuseța orașul și străzile. Nu știu însă dacă și-a îndeplinit scopul, sau cât de bine a fost primit de locuitori, având in vedere ca a fost singura ediție organizată.

BALCOANELE CARE DANSEAZA ÎN RITMUL SǍRBǍTORILOR

“Petrecerile sunt, de asemenea, o ocazie de a aduce un omagiu strămoșilor, de a păstra tradițiile familiare, unde fiecare balcon spune o istorie. Moștenirea culturală se transmite din generație în generație, îmbogățind comunitatea și întărind lanțurile între membrii săi”. (sursa: https://madridweb.es como-los-madrilenos-decoran-sus-balcones-en-fiestas-populares). În perioada petrecerilor, cum ar fi fiesta de San Cayetano, fiesta de San Lorenzo, fiesta de Moros y Cristianos din Alicante, sau fiesta de la Virgen de la Paloma, balcoanele se transformă în adevărate opere de artă, simțindu-se spiritul festiv și bucuria de a sărbători.

Fiecare cartier are propriul stil de a amenaja, dar asta reprezintă un simbol de participare și uniune între vecini, care depun eforturi pentru a crea atmosfera de sărbătoare.

Florile, ghirlandele de flori create special în aceste perioade, steaguri, fotografii și amintiri de la sărbătorile trecute, plantele aromatice, chiar și materiale reciclabile sau prietenoase cu mediul, cum ar fi luminile LED, textile cu fibre naturale și reciclabile, sticle sau borcane pictate, sunt cele mai utilizate elemente decorative.

Nu sunt folosite doar pentru cǎ sunt atractive, ci se urmărește și sustenabilitatea lor. Balcoanele astfel decorate acompaniază străzile cartierelor, care prind viață prin activități, mâncare tradițională și muzică, limbajul universal al lumii hispanice, creând atmosfera tipică de sărbătoare.

BALCONUL – LIMBAJ TǍCUT AL ORAȘULUI

Decorul trece uneori dincolo de estetică și devine formă de comunicare. Cum spuneam și mai devreme, “balcoanele divulgǎ mesaje implicite despre cine locuiește în interior, în funcție de aspect, se poate ajunge a se deduce vârsta, sexul, clasa socialǎ, ideologia, gusturile și chiar caracterul proprietarilor” (Sursa: Studiul “El lenguaje de los balcones” scris de Ricard Morant Marco y Arantxa Martin Lopez).

În articolul “El balcon: aprendiendo a leer la imagen” publicat pe https://www.researchgate.net, ne sunt dezvăluite detalii despre citirea mesajelor transmise prin intermediul decorului balconului, despre semnificația fiecărui obiect folosit sau stil abordat.

De exemplu, dacă un balcon nu este decorat pe perioada unei sărbători religioase, transmite faptul că proprietarii au credințe religioase diferite, prin urmare nu participă la sărbătoarea care este în desfășurare.

Dacă un balcon prezintă un decor floral, fără ornamente speciale, denotă o intenție estetică exterioară și o comunicare prin intermediul frumosului. De asemenea, dacă în decorul folosit în timpul sărbătorii dedicate Fecioarei, sunt folosite culori albe, denotă o intensitate emoțională pentru divinitate, iar dacă sunt culori roșii, pot însemna simboluri de doliu pentru o persoană care era devotată Fecioarei. Culorile negre sunt rar folosite pe timpul evenimentelor, pentru că ar afecta întreg aspectul orașului.

Balcoanele s-au transformat, uneori, în adevărate panouri de exprimare – locuri de unde oamenii își afișează emoțiile, susțin cauze sau celebrează momente colective. Pot afișa diferite mesaje de susținere, cum a fost cazul susținerii echipei de fotbal Barca, in timpul campionatelor mondiale, unde fiecare balcon avea afișat un steag sau un mesaj de suport. Pot fi observate chiar și mesaje verbale sau non verbale, statice sau dinamice, care expun informații religioase, sportive, festive, comerciale sau publicitare.

BALCONUL – PUNTE INTRE TRECUT SI VIITOR

“Pe măsură ce orașele continuă să crească și să se schimbe, balcoanele rămân simbol al bogatei moșteniri spaniole, sfidând timpul și amintind viitoarelor generații importanța spațiilor care creează legături între individ şi comunitate” (sursa: La Historia y evolucion del balcon espanol en la arquitectura)

Din studiul pe care l-am făcut cu privire la această temă, am realizat că balconul, deși pare un detaliu banal, poate schimba felul în care trăim: e o oază de aer și liniște chiar în mijlocul orașului. Toate aceste aspecte mă fac să privesc cu alți ochi spațiul de acasă — acel colț mic care poate aduce atâta lumină.

Acum sunt mai implicată și mai hotărâtă ca niciodată să transform balconul de la casa părinților într-un spațiu cu adevărat important — un loc plin de viață și liniște, unde ei să se poată bucura de aer curat, de momente de odihnă și de clipe de socializare. Vreau ca acolo să prindă contur amintiri de neprețuit și, mai departe, să găsesc o modalitate de a crea și pentru mine un astfel de colț esențial în viața de zi cu zi.

Tu cum ai dat valoare balconului tău? Sau ce părere ai despre importanța lui în cultura hispanică?