INTRODUCERE

Aș vrea să încep cu sursa care mi-a inspirat scrierea acestui articol. De curând am ascultat, întâmplător, o piesă foarte veche: „Obsesión – Aventura”. Imediat mi-au venit în minte imagini din școala generală, când această melodie era fredonată la orele de muzică și chiar în corul școlii. În acea perioadă, la școala mea se studia și limba spaniolă, pe lângă limba engleză.

Atunci mi-am dat seama că nu era întâmplător faptul că învățam această melodie. Probabil că școala încerca, într-un mod simplu, să ne prezinte puțin cultura hispanică. Pornind de la această amintire, am vrut să aflu mai multe despre muzica în cultura hispanică — importanța ei, influența și rolul activ pe care îl joacă în viața comunităților hispanice.

MUZICA – LIMBAJ UNIVERSAL

“Muzica este un fenomen universal care depășește frontiere geografice, lingvistice și culturale. Din cele mai vechi timpuri, a fost o forță puternică ce unește persoane și comunități, oferind un mod de exprimare a identității, de transmitere a tradițiilor și de promovare a înțelegerii între culturi diferite.” (Sursa: eas.edu.co)

Această afirmație m-a făcut să reflectez mai mult asupra impactului muzicii asupra vieții cotidiene și să mă întreb dacă regăsim același rol și în cultura noastră.

Forța universală a muzicii se vede și în succesul unor artiști precum Shakira sau Ricky Martin, care au dus ritmurile latino pe scenele din întreaga lume, transformându-le în adevărate punți culturale.

Când vorbim despre muzica latinoamericană, putem spune că este una dintre cele mai romantice, vesele și cunoscute din lume. Numeroase ritmuri considerate astăzi parte din patrimoniul cultural al umanității, precum valsul peruan, samba, merengue sau tango, dar și ritmuri afroamericane precum rumba, salsa sau reggae, își au originile în spațiul latinoamerican.

Ecouri prehispanice și tradiții transmise

În articolul intitulat “El impacto de la musica en la cultura latinoamericana” publicat pe author.commessay sunt menționate instrumentele tipice muzicale prehispanice “care au reușit să supraviețuiască de-a lungul secolelor, în principal cornurile și flauturile, care, în plus de rolul lor în festivitățile civile, religioase și militare, serveau ca un canal de comunicare între oameni și zei.”

Am observat în toate studiile publicate, importanța muzicii în transmiterea culturii și a tradițiilor hispanice, acesta fiind unul dintre principalele moduri de transmitere a obiceiurilor din generație în generație . “Patrimoniul muzical înglobează repertorii, stiluri și forme de interpretare care dețin o semnificație culturală comună. Nu este vorba despre muzica concepută pentru industrie sau spectacol, ci despre expresii strict legate de istorie, valorile și dinamica socială a unei comunități. Muzica tradițională nu se transmite în săli de clasa, nici prin materiale scrise. Continuitatea sa depinde de forma de transmitere apropiată, comunitară și susținută în practica cotidiană“. (Sursa: www.unia.es)

  Muzica și sărbătorile comunității

Participarea la sărbători colective, precum hramurile, pelerinajele sau carnavalurile, nu reprezintă doar simple momente de interpretare artistică. Ele sunt spații în care se consolidează valorile sociale și culturale ale unei comunități. A interpreta o melodie devine astfel o practică împărtășită, cu o puternică valoare simbolică.

„Esențial nu este tehnica scrisă, ci capacitatea de a transmite între persoane care împărtășesc aceeași cultură.” (Sursa: unia.es)

Prin repertoriul muzical, o comunitate își spune propria poveste: modul în care se vede pe sine, valorile pe care le consideră importante și felul în care își interpretează trecutul. În multe cântece locale apar referințe directe la stilul de viață, la sărbători, la relațiile dintre oameni și la spațiile comune ale comunității.

Înțeleg că pentru hispanofoni, muzica funcționează ca o memorie colectivă. O memorie care se transmite, care se ascultă, care se împarte și care se amintește.

În articolul intitulat “El impacto de la musica en la cultura latinoamericana” publicat pe author.commessay, se vorbește despre muzică ca fiind “un element crucial in cultura latină. A face muzică deține o mare valoare și respect. Din acest motiv, în multe țări din Latinoamerica, s-a inițializat o serie de activități formale care sprijină artiștii, în special în zona muzicală. „

Aș putea spune că și în cultura română, muzica reprezintă un punct de transmitere a culturii, a tradițiilor. Dacă ne uităm la festivaluri, petreceri locale cum ar fi “zilele comunei”, nunți, toate cuprind și o bucățică de folclor, unde sunt prezentate costumele populare tradiționale și muzica populară, încă apreciată de români.

De asemenea, avem colindele de Crăciun și urăturile specifice sărbătorilor de iarnă, care au fost transmise din generație în generație. Din păcate, observ că se pierd de la an la an și puține persoane se mai ocupă cu păstrarea și transmiterea obiceiurilor.

Muzica și emoțiile

În cultura hispanică, am descoperit că muzica are un rol important și în exprimarea emoțiilor. Ea este adesea percepută ca o formă de exteriorizare a sentimentelor: de la melodiile de dragoste, în care artistul își exprimă iubirea, dorul sau trădarea, până la cântece prin care sunt criticate realitățile sociale.

Baladele lui Luis Miguel sau cântecele pline de pasiune ale lui Juan Gabriel arată cum dragostea și dorul pot fi transformate în adevărate imnuri emoționale.

Într-un studiu publicat pe eas.edu.co se afirmă că stilurile reggae și rap sunt considerate ca fiind muzică de protest, imnuri de eliberare și mișcări muzicale care au inspirat generații întregi să lupte pentru o schimbare pozitivă în societățile lor. Ele au fost utilizate în diverse culturi pentru a mobiliza comunitățile, pentru a aborda nedreptățile existente în comunități. Muzica unește oamenii în cauze comune și poate fi motorul și motivația pentru schimbări pozitive în societate.

“A cânta, a dansa și a asculta muzică împreună poate îmbunătăți starea de spirit. Această formă de conectare și de reducere a stresului îmi amintește de un alt obicei profund al culturii lor : ritualul de sobremesa, acel timp de calitate petrecut pentru a împărtăși trăiri., din acest fragment înțeleg că muzica este un element cheie și în crearea unor legături între cetățenii unei comunități, în crearea sentimentului de apartenență socială. Simplele întâlniri ale oamenilor pentru a împărtăși diverse stiluri muzicale, pot crea conexiuni de lungă durată și chiar amintiri prețioase. Aici subliniem socializarea și eliberarea de tensiuni zilnice, momente în care nivelul stresului se reduce.

Muzica și comunitatea

În acest context putem vorbi și despre festivaluri, concerte și alte spații de întâlnire socială, considerate esențiale pentru consolidarea comunităților.

„Prin intermediul versurilor care abordează teme sociale și al melodiilor care invită la dans, muzica urbană a conectat persoane din clase sociale, culturi și medii diferite, reunindu-le în jurul unui interes comun.” (Sursa: diariodigital.com)

Astăzi, artiști precum Daddy Yankee, Bad Bunny sau J. Balvin au reușit să adune în jurul muzicii urbane comunități extrem de diverse, unde diferențele sociale se estompează în ritmul dansului. Ritmurile latino dau viață orașului, la fel cum primăvara, într-o altă poveste pe care am scris-o pe blog, atmosfera este schimbată de magnolii, o chitară și o înghețată.

În concluzie, în cultura hispanică, muzica este un puternic catalizator pentru crearea unor spații de socializare, unde se promovează colaborarea, respectul și solidaritatea între persoane care provin din diferite culturi, depășind barierele sociale și culturale.

În studiul meu, am găsit un paragraf foarte interesant, care m-a făcut să văd că muzica, în Latinoamerica, este mai mult decât sunet, este “o activitate simbolică, strâns legată de emoții, se comportă ca un mediu comunicativ foarte precis care merge mai departe de rațional, activează emoțiile și stimulează procesele cognitive. Este o formă de exprimare personală pe care fiecare individ o poate folosi după propriul gust: se spune despre ea că este arta de a combina sunetele cu liniștea pe care o conține, formând acorduri.” (Sursa : author commesay).

Impactul turistic și economic

Desigur, găsim muzica importantă și în alte domenii, de exemplu, în domeniul turistic, unde fiecare carnaval sau festival anual atrage turiștii din toate colțurile lumii. Festivaluri precum Vallenato în Columbia sau Carnavalul din Barranquilla atrag nu doar turiști, ci și artiști internaționali, cum este cazul lui Carlos Vives, care și-a făcut din muzica sa un simbol național

Pe de altă parte, din punct de vedere economic, pentru a organiza aceste carnavaluri sau festivaluri, este nevoie de forță de muncă, respectiv, organizatori, dansatori, cântăreți, tehnicieni de sunet, ceea ce creează locuri de muncă, relații sociale, lucru în echipă.

Bineînțeles, găsim beneficii similare și în cultura noastră, prin festivaluri precum Electric Castle sau Untold, unde oamenii leagă noi conexiuni împărtășind genurile muzicale preferate. Artiști internaționali de renume urcă pe scenele acestora, iar turiștii veniți special pentru a participa aduc beneficii nu doar economice, ci și sociale pentru România.

Concluzie personală

“Muzica continuă sǎ fie o forță puternică pentru a construi o lume mai conectată și armonioasă” (Sursa: digital info). După acest mic studiu, mi-am dat seama că muzica, în cultura latinoamericană, este mai mult decât un simplu sunet. Recunosc că până acum nu am observat cu adevărat cât de mult poate influența muzica viața de zi cu zi. Poate nici nu m-am gândit să o ascult din această perspectivă. Dar după ce am descoperit, chiar și într-o mică măsură, modul în care hispanicii simt muzica, am început să o ascult altfel și să o integrez mai mult în starea mea zilnică.

Tu cum simți muzica? Ce rol îi acorzi în viața ta? Scrie-mi în comentarii, sunt curioasă să aflu diverse păreri.